CRAIOVA ORTODOXA

Domnul Dan Puric conferentiaza la Craiova pe 30 mai 2008

Despre Domnul Dan Puric s-a vorbit mult. Probabil nu cât ar trebui. Si nici ce ar trebui. Dar este printre noi ca o mărturie vie, mărturia un om care, înainte de a exista, este.

Dan Puric este vocea care te ridică după ce ţi-a arătat prăpastia în care ai căzut. Dar pentru a te ridica, trebuie să îl asculţi cu sufletul, pentru că aşa îţi vorbeşte şi el.

ASCOR Craiova vă invită la conferinţa susţinută de Dan Puric, în cadrul căreia va avea loc lansarea cărţii “Cine suntem”. Cei care doriţi să participaţi sunteţi aşteptaţi la Casa Studenţilor, vineri, 30 mai 2008, la orele 18:00.

Cartea poate fi comandata de pe site-ul librarie.net

Se implinesc 8 ani de la trecerea in vesnicie a

IPS Mitropolit Nestor Vornicescu

In data de 17 mai 2008 se implinesc 8 ani de la nasterea in cer, a celui ce a fost Inaltpreasfintitul Mitropolit Acad. Dr. Nestor Vornicescu, Intaistatator al Mitropoliei Olteniei, parinte, invatator si indrumator, vreme de peste doua decenii, al clericilor si credinciosilor crestin-ortodocsi din plaiurile Olteniei.

Cu acest prilej, la Paraclisul Catedralei Episcopale din Dr. Tr. Severin se va savarşi Sfanta Liturghie si o slujba de pomenire, de catre Prea Sfintitul Parinte Nicodim iar la Catedrala Mitropolitana “Sfantul Dumitru” din Craiova va fi oficiata o slujba de pomenire de catre PS Gurie Gorjeanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, impreuna cu un sobor de preoti.

Pentru toate cele bune lasate noua tuturor, ne rugam Bunului Dumnezeu sa odihneasca cu dreptii sufletul Mitropolitului Nestor si se cuvine in chip pios sa spunem si noi, cu inima smerita si plina de credinta:

VESNICA POMENIRE!

Mitropolitul Nestor Vornicescu – Repere biografice

• 1927, 1 octombrie. S-a născut în comuna Lozova-Vornicesti judetul Lăpusna din Basarabia, din părintii Vera (născută Rosu) si Vasile Vornicescu, neam de plugari-răzesi basarabeni, cu credintă în Dumnezeu;
• 1934 – 1941. Urmează scoala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaste istoria neamului său.
• 1943 – 1946. Intră, ca novice, la Schitul Nechita din Muntii Neamtului.
• 1946 – 1951. Este primit frate rasofor la Sfânta Mânăstire Neamt. Aici urmează Seminarul monahal.
• 1951, 10 martie Spre sfârsitul ultimului an de studiu seminarial, este tuns în monahism, primind numele de Nestor.
• 1951 – 1955. Urmează cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucuresti.
• 1956, 18 iulie. Este hirotonit ieromonah în Catedrala Episcopală de la Roman, de către P.S. Teofil Herineanu.
• 1960, Duminica Ortodoxiei. Este hirotesit duhovnic în Catedrala Mitropolitană din Iasi de către Mitropolitul Iustin Moisescu.
• 1962, primăvara. Este numit staret al Sfintei Mânăstiri „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava.
• 1962, 24 iunie. Este hirotesit protosinghel.
• 1966, 2 februarie. Este hirotesit arhimandrit în Catedrala Mitropolitană din Iasi de către Mitropolitul Iustin Moisescu.
• 1966, 25 martie. A fost numit staret la mânăstirea de metanie, Neamt.
• 1969, 18 iulie – 1970, 20 august. Este bursier al Institutului Ecumenic de la Bossey din Elvetia, a efectuat un program de studii la Geneva, audiind si prelegerile de istorie bisericească medievală ale prof. Heinz Leibing.
• 1970, 15 decembrie. Este ales de Sf. Sinod al B.O.R. episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei.
• 1978, 20 aprilie. Colegiul Electoral Bisericesc îl alege ca Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei.
• 1979. Este ales presedintele Comisiei Nationale Române de Istorie Ecleziastică Comparată.
• 1983. Sustine, la Institutul Teologic din Bucuresti, teza de doctorat cu tema „Primele scrieri patristice în literatura noastră, secolele IV-XVI”, sub conducerea stiintifică a eminentului profesor Ioan G. Coman.
• 1992. Este ales presedinte al Comisiei Sinodale pentru canonizarea Sfintilor Români.
• 1992, 12 martie. Este ales membru de onoare al Academiei Române, ulterior membru si al Academiei de Stiinte din Chisinău. Participă la numeroase întruniri stiintifice, religioase sau ecumenice.
• 2000, 17 mai. Trece la cele vesnice.
• 2004, 26 octombrie În semn de aleasă pretuire, a primit, postmortem, titlul de Cetătean de onoare al Municipiului Craiova. Tot în semn de neuitare, o stradă din Craiova si una din Tg. Cărbunesti au primit numele vrednicului ierarh.
• 2004, 14 decembrie Primăria Municipiului Craiova si Fundatia „Scrisul Românesc” au hotărât crearea Aleii marilor personalităti din Craiova, în care figurează, între cei 24, si bustul Mitropolitului-cărturar Nestor Vornicescu, în Parcul Teatrului National „Marin Sorescu” din Craiova.
• 2005, 1 septembrie Liceul din comuna sa natală, Lozova-Vorniceni, primeste numele Mitropolitului Nestor Vornicescu.
• 2007, februarie Î.P.S. Teofan Savu, Arhiepiscopul Craiovei si Mitropolit al Oltenei, a propus, si Consiliul Eparhial a aprobat, ca biblioteca eparhială (circa 30.000 volume) să fuzioneze cu biblioteca Facultătii de Teologie, purtând numele „Mitropolit Nestor Vornicescu” si să fie pusă la dispozitia elevilor seminaristi si studentilor teologi, precum si tuturor celor interesati.

*

Activitate publicistică

Mitropolitul Nestor Vornicescu a publicat în timpul vietii numeroase studii, articole, recenzii, însemnări în diferite reviste (BOR, Studii teologice, Ortodoxia, Mitropolia Moldovei si Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Olteniei, Mitropolia Banatului, Magazin Istoric, Ateneu, Ramuri etc.)

Cărţile semnate de vrednicul ierarh sunt:

-O cronică a războiului pentru independenţă, alcătuită de Stefan Cotigescu si scrisă pe paginile unei Evanghelii în 1878, Ed. Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxă, Bucuresti, 1976, 48 + XVIII p.;

-În afara legii, Ion Florea, Ed. Junimea, Iasi, 1976, 232 p.;

-Contribuţii aduse de slujitorii bisericesti pentru independenta de stat a României, în anii 1877-1878, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1978, 196+78 p.;

-Învătătura Sfântului Vasile cel Mare despre muncă, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1979, 44 p.;

-Despre viaţa si opera Sfântului Vasile cel Mare. La 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1979, 164 p. + XVI planse;

-Descătusarea, 1821, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1981, 218 p.;

-Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în sec. XVII, Izvoare, traduceri, circulatie, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1983, 448+XVI p.;

-Primele scrieri patristice în literatura noastră, sec. IV-XVI, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1984, 638 p.;

-Unde-i turma, acolo-i si păstorul. Participarea Mitropolitului Sofronie Miclescu la înfăptuirea Unirii Principatelor Române – 1859, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1984, 156 p.;

-Un filosof străromân de la Histria dobrogeană, Aeticus Histricus, autorul unei Cosmografii si al unui Alfabet (sec. IV-V), Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1986, 52 + 28p.;

-Sfinţii români si apărători ai legii strămosesti. Studiu introductiv, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1987, 132 +XL p.;

-Desăvârsirea unităţii noastre nationale – fundament al unităţii Bisericii străbune, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1988, 640 + XXIV p.;

-Una dintre primele scrieri ale literaturii române străvechi: Pătimirea martirilor Epictet si Astion (de la cumpăna sec. III-IV), Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1990, 344 + XXV p.;

-Biruit-au gândul. Studii de teologie istorică ortodoxă românească, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1990, 622 p.;

-Sfântul voievod Stefan cel Mare, Cuvânt de preamărire, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1992, 48 p.;

-Viaţa îmbunătăţită, nevoinţele duhovnicesti si ortodoxia neîndoielnică ale Sfântului Mitropolit Petru Movilă al Kievului si a toată Ucraina, Bucuresti, 1996, 84 p.;

-Sfântul Mitropolit Petru Movilă, micromonografie, Craiova, 1996, 110 p.;

-Receptarea operei Sfântului Ambrozie în cultura românească (sec. XIV-XX), Bucuresti, 1998;

-Studii de Teologie istorică. Antologie, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1998, 433p.;

-Sfântul Ierarh Petru Movilă, Craiova, 1999, 327p.;

-ANNO DOMINI 2000 – Sfântul Ambrosie în spiritualitatea si cultura românească, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2000, 222p.

sursa> http://www.ascorcraiova.ro/archives/152

În Europa Ocidentală şi Meridională au început înscrierile pentru tabăra “Tismana 2008″

Acest proiect se adresează în principal copiilor familiilor de români din Europa Occidentală şi Meridională.

După cum informeaza nepsis.org., “Tabăra internaţională de tradiţie şi spiritualitate” este organizată în România, la Mânăstirea Tismana, cu binecuvântarea IPS Iosif, Mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe a Europei Occidentale şi Meridionale în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni.

Proiectul vine în întâmpinarea necesităţii de a oferi copiilor români din diasporă posbilitatea de a intra în contact cu tradiţiile şi identitatea culturală, lingvistică şi religioasă a părinţilor lor, dar şi de a trăi timp de 2 săptămani în ţara lor de origine.

Tabăra oferă copiilor posibilitatea să desfăşoare activităţi într-un spectru foarte larg. Sunt propuse diverse ateliere: atelier de icoane, atelier de linogravură, atelier de teatru, atelier de dans, de muzică, de limba română etc. De asemenea, copiii vor descoperi frumuseţile naturii prin vizitarea peşterilor şi a împrejurimilor taberei, vor dobândi cunoştinţe despre tradiţiile româneşti şi despre credinţa strămoşească prin intermediul catehezelor, al excursiilor şi drumeţiilor.

După succesul taberelor de la Mânăstirea Tismana din 2006 şi 2007, câteva zeci de copii, cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani, sunt aşteptaţi să participe şi la tabăra din 2008. Perioadele de desfăşurare: 5-17 iulie şi 19-31 iulie 2008.

sursa> http://www.m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=3605&Itemid=9

Teolog craiovean la Cambridge

Pentru orice student, indiferent de anul de studiu sau de facultatea unde studiază, trei zile petrecute la Cambridge reprezintă o experienţă deosebită şi care nu poate fi uşor uitată. Păşind pe străzile pietruite, privind la vechile castele şi biserici nu poţi să nu te gândeşti că toate aceste edificii respiră realmente un aer încărcat de veacuri de istorie şi cultură, aerul unuia dintre cele mai renumite centre universitare ale lumii. Întregul oraş se mişcă după nişte coordonate imaginare stabilite de Universitatea Cambridge cu care se identifică întru totul. De fapt, cele două mari universităţi rivale – Cambridge şi Oxford – sunt printre ultimele redute care se opun „atacului” de pe continent, căruia Marea Britanie se luptă să-i facă faţă de atâtea secole.

Bunul Dumnezeu mi-a acordat şansa de a ma afla la Cambridge în perioada 11-13 aprilie 2008 şi a-mi împlini astfel un vis pe care îl aveam de multă vreme. Fără prea multe speranţe, am aplicat online pentru o bursă la un curs organizat de The Faraday Institute for Science and Religion, şi beneficiind şi de recomandarea d-lui Conf. univ. dr. Mihai Vladimirescu, a d-lui Asist. univ. Mihai Ciurea şi a Părintelui Prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, am câştigat această bursă, care mi-a permis participarea la un cursul găzduit de Westminster College din Cambridge şi intitulat Ethics on the Frontiers of Science: Religion – Help or Hindrance?”. Aşa cum îi spune şi titlul, cursul a abordat probleme de etică, din perspectivă creştină, încercând să găsească cea mai potrivită formulă de colaborare între ştiinţă şi religie.

La început am fost un pic speriat, pentru că printre cei aproximativ 30 de participanţi la curs nu se mai afla decât un singur student, de la Universitatea Southampton (UK). Încetul cu încetul am început să mă acomodez şi lucrurile au intrat în normal. Pe parcursul celor 3 zile (11,12 şi 13 aprilie) am urmărit 9 prezentări, susţinute de 8 profesori şi oameni de ştiinţă din Anglia, Ţara Galilor şi Noua Zeelandă. Printre subiectele expunerilor din cadrul cursului s-au numărat:
- cum poate morala creştină să ajute cercetarea ştiinţifică?
- probleme etice în situaţia bolnavilor terminali;
- ingineria genetică şi problemele etice pe care le ridică;
- recoltele modificate genetic şi etica în agricultură;
- relaţia dintre ştiinţă, credinţă şi război.
Fiecare dintre expuneri s-a întins pe durata unei ore, fiind urmată apoi de întrebări, intervenţii şi discuţii. Participanţii la curs proveneanu – ca şi vorbitorii – din mai multe ţări ale lumii: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia, Bangladesh, China, India, Germania şi, desigur, România. Cei mai mulţi dintre ei erau specialişti în diverse domenii ale ştiinţei dar în acelaşi timp mulţi erau reverenzi sau diaconi în bisericile protestante locale. De asemenea, 3 dintre vorbitori erau şi ei reverenzi în cadrul Bisericii Anglicane. Acest lucru făcea ca expunerilor lor să nu fie doar o dizertaţie filosofică, ci să aibă un puternic substrat creştin. Alături de reprezentanţii lumii protestante – aflaţi în majoritate – s-a aflat printre participanţi şi un călugăr romano-catolic.

După 3 zile de prezentări şi discuţii, concluzia cu care s-a încheiat cursul a fost aceea că în orice activitate a omului în câmpul ştiinţei, acesta trebuie neapărat să se raporteze la Dumnezeu şi să-şi pună în mod repetat întrebarea dacă face realmente ceva bun şi dacă nu cumva încalcă voia Creatorului. Faptul că omul a ajuns la un nivel înalt de cunoaştere îl responsabilizează şi mai mult şi îl obligă să fie atent ca ascensiunea sa să se desfăşoare numai în spaţiul pe care Dumnezeu ni l-a pus la dispoziţie pentru aceasta.

Am părăsit Westminster College profund marcat de evoluţia ştiinţei în lumea occidentală – aşa cum ne-a fost prezentată în cadrul cursului – şi totodată convins de necesitatea unei dezbateri la nivelul întregii Ortodoxii asupra modului în care ştiinţa şi religia trebuie să relaţioneze în societatea modernă. Mărturisesc că am plecat în Anglia având ideea preconcepută că societatea engleză s-a depărtat de Dumnezeu, că secularizarea a câştigat războiul şi că voi găsi o lume profound desacralizată. Adevărul este însă că englezii nu sunt mai depărtaţi – sau mai apropiaţi – de Dumnezeu decât suntem noi, românii. Lumea protestantă este, în mod evident, mult diferită de lumea ortodoxă dar şi acolo, ca şi aici, există un grup mic de oameni care luptă în numele lui Hristos şi un grup mai mare care luptă împotriva lui Hristos. Dificultăţile pe care le întâmpină creştinii în Anglia sunt la fel de puternice ca şi în România, iar societatea urmează acelaşi drum al secularizării şi al desacralizării. Diferenţele dintre protestantism şi ortodoxie fac ca această luptă să pară ea însăşi diferită.
Oricum însă, diferenţa dintre România şi Marea Britanie nu este atât de mare pe cât vor unii să o prezinte. Din fericire, distanţa pe care am sesizat-o eu este recuperabilă, pentru că marea deosebire între cele două societăţi e reprezentată de oameni şi de atitudinea pe care ei o au faţă de semeni, faţă de stat, faţă de muncă sau faţă de valori.

Pentru mine, experienţa acestor 3 zile în Cambridge a fost una deosebită din mai multe puncte de vedere. Începând de la simplu zbor cu avionul, apoi cazarea în campusul uneia dintre cele mai importante universităţi ale lumii, participarea la un curs cu o tematică foarte interesantă şi foarte actuală şi, nu în ultimul rând, discuţiile cu oameni proveniţi din diverse ţări şi spaţii culturale – toate acestea sunt ingredientele unei experienţe care îţi deschide noi perspective, care te face să-ţi pui noi întrebări şi care, după cum spuneam mai sus, te responsabilizează şi mai mult.
Pe lângă suportarea cheltuielilor de transport, cazare şi curs propriu-zis, bursa a mai inclus şi un pachet de 20 de cărţi despre relaţia dintre ştiinţă şi religie. Am ales cărţi pe care le-am socotit foarte interesante şi care abordează mai multe laturi ale relaţiei complexe dintre cercetarea umană şi legătura omului cu Dumnezeu. Toate aceste cărţi îmi vor servi ca bibliografie pentru un articol despre ştiinţă şi religie, articol pe care trebuie să îl scriu ca parte a colaborării cu The Faraday Insitute. Cu ajutorul lui Dumnezeu, cercetând aceste cărţi şi trecându-le prin filtrul teologiei ortodoxe, sper să pot redacta un articol care să surprindă unele probleme importante ale relaţiei dintre religie şi ştiinţă, dintr-o perspectivă ortodoxă.

Închei mulţumind lui Dumnezeu pentru oportunitatea de a participa la acest curs, ca şi profesorilor de la Facultatea de Teologie din Craiova, care mi-au susţinut aplicaţia. Sunt convins că pentru orice student român o experienţă de acest gen nu poate fi decât foarte folositoare şi de aceea îi încurajez să studieze şi să profite de orice oportunitate de a lua contact cu alte medii şi de a privi lucrurile din noi perspective.

Radu Savulescu

Student anul I
Facultatea de Teologie
Universitatea din Craiova

sursa> http://www.mihaivladimirescu.ro/index.php/2008/04/18/teolog-craiovean-la-cambridge