Archive for the ‘facultatea de teologie’ tag
Teolog craiovean la Cambridge
Teolog craiovean la Cambridge
Pentru orice student, indiferent de anul de studiu sau de facultatea unde studiază, trei zile petrecute la Cambridge reprezintă o experienţă deosebită şi care nu poate fi uşor uitată. Păşind pe străzile pietruite, privind la vechile castele şi biserici nu poţi să nu te gândeşti că toate aceste edificii respiră realmente un aer încărcat de veacuri de istorie şi cultură, aerul unuia dintre cele mai renumite centre universitare ale lumii. Întregul oraş se mişcă după nişte coordonate imaginare stabilite de Universitatea Cambridge cu care se identifică întru totul. De fapt, cele două mari universităţi rivale – Cambridge şi Oxford – sunt printre ultimele redute care se opun „atacului” de pe continent, căruia Marea Britanie se luptă să-i facă faţă de atâtea secole.
Bunul Dumnezeu mi-a acordat şansa de a ma afla la Cambridge în perioada 11-13 aprilie 2008 şi a-mi împlini astfel un vis pe care îl aveam de multă vreme. Fără prea multe speranţe, am aplicat online pentru o bursă la un curs organizat de The Faraday Institute for Science and Religion, şi beneficiind şi de recomandarea d-lui Conf. univ. dr. Mihai Vladimirescu, a d-lui Asist. univ. Mihai Ciurea şi a Părintelui Prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, am câştigat această bursă, care mi-a permis participarea la un cursul găzduit de Westminster College din Cambridge şi intitulat Ethics on the Frontiers of Science: Religion – Help or Hindrance?”. Aşa cum îi spune şi titlul, cursul a abordat probleme de etică, din perspectivă creştină, încercând să găsească cea mai potrivită formulă de colaborare între ştiinţă şi religie.
La început am fost un pic speriat, pentru că printre cei aproximativ 30 de participanţi la curs nu se mai afla decât un singur student, de la Universitatea Southampton (UK). Încetul cu încetul am început să mă acomodez şi lucrurile au intrat în normal. Pe parcursul celor 3 zile (11,12 şi 13 aprilie) am urmărit 9 prezentări, susţinute de 8 profesori şi oameni de ştiinţă din Anglia, Ţara Galilor şi Noua Zeelandă. Printre subiectele expunerilor din cadrul cursului s-au numărat:
- cum poate morala creştină să ajute cercetarea ştiinţifică?
- probleme etice în situaţia bolnavilor terminali;
- ingineria genetică şi problemele etice pe care le ridică;
- recoltele modificate genetic şi etica în agricultură;
- relaţia dintre ştiinţă, credinţă şi război.
Fiecare dintre expuneri s-a întins pe durata unei ore, fiind urmată apoi de întrebări, intervenţii şi discuţii. Participanţii la curs proveneanu – ca şi vorbitorii – din mai multe ţări ale lumii: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia, Bangladesh, China, India, Germania şi, desigur, România. Cei mai mulţi dintre ei erau specialişti în diverse domenii ale ştiinţei dar în acelaşi timp mulţi erau reverenzi sau diaconi în bisericile protestante locale. De asemenea, 3 dintre vorbitori erau şi ei reverenzi în cadrul Bisericii Anglicane. Acest lucru făcea ca expunerilor lor să nu fie doar o dizertaţie filosofică, ci să aibă un puternic substrat creştin. Alături de reprezentanţii lumii protestante – aflaţi în majoritate – s-a aflat printre participanţi şi un călugăr romano-catolic.
După 3 zile de prezentări şi discuţii, concluzia cu care s-a încheiat cursul a fost aceea că în orice activitate a omului în câmpul ştiinţei, acesta trebuie neapărat să se raporteze la Dumnezeu şi să-şi pună în mod repetat întrebarea dacă face realmente ceva bun şi dacă nu cumva încalcă voia Creatorului. Faptul că omul a ajuns la un nivel înalt de cunoaştere îl responsabilizează şi mai mult şi îl obligă să fie atent ca ascensiunea sa să se desfăşoare numai în spaţiul pe care Dumnezeu ni l-a pus la dispoziţie pentru aceasta.
Am părăsit Westminster College profund marcat de evoluţia ştiinţei în lumea occidentală – aşa cum ne-a fost prezentată în cadrul cursului – şi totodată convins de necesitatea unei dezbateri la nivelul întregii Ortodoxii asupra modului în care ştiinţa şi religia trebuie să relaţioneze în societatea modernă. Mărturisesc că am plecat în Anglia având ideea preconcepută că societatea engleză s-a depărtat de Dumnezeu, că secularizarea a câştigat războiul şi că voi găsi o lume profound desacralizată. Adevărul este însă că englezii nu sunt mai depărtaţi – sau mai apropiaţi – de Dumnezeu decât suntem noi, românii. Lumea protestantă este, în mod evident, mult diferită de lumea ortodoxă dar şi acolo, ca şi aici, există un grup mic de oameni care luptă în numele lui Hristos şi un grup mai mare care luptă împotriva lui Hristos. Dificultăţile pe care le întâmpină creştinii în Anglia sunt la fel de puternice ca şi în România, iar societatea urmează acelaşi drum al secularizării şi al desacralizării. Diferenţele dintre protestantism şi ortodoxie fac ca această luptă să pară ea însăşi diferită.
Oricum însă, diferenţa dintre România şi Marea Britanie nu este atât de mare pe cât vor unii să o prezinte. Din fericire, distanţa pe care am sesizat-o eu este recuperabilă, pentru că marea deosebire între cele două societăţi e reprezentată de oameni şi de atitudinea pe care ei o au faţă de semeni, faţă de stat, faţă de muncă sau faţă de valori.
Pentru mine, experienţa acestor 3 zile în Cambridge a fost una deosebită din mai multe puncte de vedere. Începând de la simplu zbor cu avionul, apoi cazarea în campusul uneia dintre cele mai importante universităţi ale lumii, participarea la un curs cu o tematică foarte interesantă şi foarte actuală şi, nu în ultimul rând, discuţiile cu oameni proveniţi din diverse ţări şi spaţii culturale – toate acestea sunt ingredientele unei experienţe care îţi deschide noi perspective, care te face să-ţi pui noi întrebări şi care, după cum spuneam mai sus, te responsabilizează şi mai mult.
Pe lângă suportarea cheltuielilor de transport, cazare şi curs propriu-zis, bursa a mai inclus şi un pachet de 20 de cărţi despre relaţia dintre ştiinţă şi religie. Am ales cărţi pe care le-am socotit foarte interesante şi care abordează mai multe laturi ale relaţiei complexe dintre cercetarea umană şi legătura omului cu Dumnezeu. Toate aceste cărţi îmi vor servi ca bibliografie pentru un articol despre ştiinţă şi religie, articol pe care trebuie să îl scriu ca parte a colaborării cu The Faraday Insitute. Cu ajutorul lui Dumnezeu, cercetând aceste cărţi şi trecându-le prin filtrul teologiei ortodoxe, sper să pot redacta un articol care să surprindă unele probleme importante ale relaţiei dintre religie şi ştiinţă, dintr-o perspectivă ortodoxă.
Închei mulţumind lui Dumnezeu pentru oportunitatea de a participa la acest curs, ca şi profesorilor de la Facultatea de Teologie din Craiova, care mi-au susţinut aplicaţia. Sunt convins că pentru orice student român o experienţă de acest gen nu poate fi decât foarte folositoare şi de aceea îi încurajez să studieze şi să profite de orice oportunitate de a lua contact cu alte medii şi de a privi lucrurile din noi perspective.
Radu Savulescu
Student anul I
Facultatea de Teologie
Universitatea din Craiova
sursa> http://www.mihaivladimirescu.ro/index.php/2008/04/18/teolog-craiovean-la-cambridge